Caracteristici și cauze ale flaming-ului

Flaming-ul ține cont mai puțin de conținutul efectiv al mesajului, ci de sensul atribuit de către persoanele implicate. Un flame nu este un flame până cineva nu decide că este un flame.

Cauzele pentru care are loc flaming-ul țin de specificul comunicării mediate de computer (se fac supoziții despre context / interlocutor, lipsa reperelor în comunicare duce la ostilitate) și a posibilelor deviații de comportament specifice mediului online (dezinhibarea, deindividualizarea).

Fără a ne aventura prea mult în psihologie, putem discuta despre antiproces ca mecanismul de apărare mentală prin care recunoaștem și marginalizăm, preventiv, informațiile nedorite, pentru a evita o situație de disonanță cognitivă.

Disonanța cognitivă este un conflict mental intern care se manifestă în momentul în care un om are credințe, idei sau valori contradictorii care nu se aliniază. Astfel, pentru a tranșa aceste conflicte interne, folosim strategii defensive, mai ales în timpul unor dispute. Acestea pot să fie eficiente din punct de vedere argumentativ, dar invalide logic (sofisme).

Este greu să fii conștient de toți factorii care te-au condus la o decizie și vei fi tentat(ă) să folosești o strategie cunoscută, care a funcționat. Motivul pentru care multe discuții polarizante care au loc pe net par să nu ducă nicăieri pentru că se fac niște supoziții greșite. Ambele părți par să aibă o înțelegere foarte sofisticată despre poziția celeilalte și niciuna dintre părți nu se lasă influențate de argumente.