Probleme cu definirea termenului
Conform lui Sanfilippo, Madelyn, Fichman și Yang (2018), există câteva puncte de avut în vedere în definim trolling-ul:
- trolling-ul este subiectiv
- termenul este folosit în multe feluri de diverse grupuri: mass-media, comunitatea academică, participanții în conversații online și comunități virtuale
- percepțiile despre trolling variază în funcție de context și de experiențele personale
- experiența, și deci utilizarea termenului, depind de așteptările utilizatorului vizavi de locul de pe Web în care se află
În articolul Trolling as a collective form of harassment: an inductive study of how online users understand trolling (2020), Ortiz completează lista cu probleme de definire:
- recunoașterea instanțelor de trolling necesită cunoașterea, din interior, a normelor unui site sau a unei comunități
- este greu să facem distincția între interacțiunile sincere/nesincere sau autentice/înșelătoare
- trolling-ul este descris de comunitatea academică drept un spectru de comportamente online antagoniste și antisociale, ignorând existența unor instanțe de mild trolling.
Ortiz (2020) consideră că a existat o inflație conceptuală a trolling-ului, iar mulți cercetătorii consideră fiecare comportament deviant dintr-un context online anonim ca o formă de trolling, indiferent de intenția utilizatorului. Această inflație este problematică, deoarece comasează trolii „umoristici” cu cei „malițioși”, se atribuie pe nedrept caracteristici imorale trolilor „inofensivi” și sunt șterse implicațiile prosociale ale trolling-ului.